Este frig afara,dar ninge...e frumos...e liniste...suntem amândoua,împreuna...sa savuram cum ninge,ca pe vremea când eram copil.Se aude doar zgomotul pasilor nostri prin zapada,suntem fericite...profitam împreuna de aceste clipe unice...este frumos,nu am mai vazut totul alb de ani de zile...m-au strapuns încet,încet amintirile...
Cântec de iarna
de Nichita Stanescu
Eşti atît de frumoasă, iarna!
Cîmpul întins pe spate, lîngă orizont,
şi copacii opriţi, din fuga crivăţului…
Îmi tremură nările
şi nici o mireasmă,
şi nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheaţă,
al sorilor.
Ce limpezi sînt mîinile tale, iarna!
Şi nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniştit, idolatru
şi gîndul creşte-n cercuri
sonorizînd copacii
cîte doi,
cîte patru.
Articles
Commentaires
